Lasă un comentariu

Ion Banuta: Mi-e dor de ea

mi-e-dor

Mi-e dor de ea, ca nimănui,

Ca unui vechi nomad de drumul lui…

Port răni adânci în ochi și-n trup,

Veșmintele de-argint le rup.

***

Aștept trecutele iubiri,

Conturul brațelor subțiri

Și părul amintind de ploi,

Și vechea urmă din noroi.

***

Dar urma ei s-a șters demult.

De cine azi să prea-ascult?

De vântul ce-mi închide uși,

De greieri sau de cărăbuși?

***

Mi-e dor de ea ca nimănui,

Ca unui vechi nomad de drumul lui;

Port răni adânci în ochi și-n trup,

Veșmintele de-argint le rup.

***

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: